Lumea Noastra – De la Zero la Momentul Actual

Atlasul Lumii

Un Soiuz pentru secolul XXI

Posted by SirDevil pe Noiembrie 15, 2008

In timp ce americanii anunta noi programe spatiale pentru urmatorii 20 de ani, rusii tac si fac: o noua naveta va fi gata de lansare relativ curand, ne asigura Michael Haulica.

Exista o idee preconceputa conform careia tehnologia spatiala ruseasca este cam depasita. E drept, e ceva mai simpla decat cea americana, dar functioneaza mai bine. Rachetele americane trec inca printr-un program de imbunatatire, iar perspectivele lor sunt limitate, in timp ce Statia Spatiala Internationala depinde si astazi de capsulele Soiuz si de transportoarele de marfa Progress.

Primele teste de zbor ale navetelor sovietice Soiuz, efectuate la 23 aprilie 1967, s-au soldat cu un dezastru: cosmonautul Vladimir Komarov a murit in momentul cand, la aterizare, parasutele au ramas inchise, iar capsula s-a facut una cu pamantul. La 21 iunie 1971, Gheorghi Dobrovolski, Vladislav Volkov si Victor Pataiev s-au sufocat literalmente in capsula, la intoarcerea acasa dupa un zbor cu prima statie spatiala ruseasca, Saliut 1.

De atunci, programul Soiuz a vizat imbunatatirea partii electronice si a designului exterior. In ultimii 35 de ani, au avut loc mai bine de o suta de misiuni, dintre care doar doua au intampinat probleme (in 1975 si 1983).

Siguranta inainte de toate
In cele 110 misiuni Soiuz au murit patru cosmonauti. In cele 107 zboruri ale navetelor americane si-au pierdut vietile 14 persoane. In ianuarie 2004, George W. Bush a anuntat ca, pana in 2010, NASA va renunta la aparatele spatiale „clasice” si le va inlocui cu vehicule de explorare cu echipaj (CEV – Crew Exploration Vehicles). Dupa doi ani, insa, proiectul american este pe cale de a fi abandonat, din cauza costurilor ridicate si a ambitiilor legate de proiectatele misiuni spre Luna si spre Marte. In aceste conditii, tot mai multi specialisti ridica intrebarea daca nu cumva Rusia este un furnizor de tehnologie spatiala mai credibil din punctul de vedere al performantelor si al costurilor.

NASA in incurcatura
Lucrand cu NASA la construirea unor statii spatiale proprii, Europa si Japonia au avut experiente oarecum dezamagitoare. Nici Japonia si nici Europa nu sunt interesate de CEV, pentru ca este putin probabil ca o alta agentie spatiala in afara de NASA sa joace vreun rol semnificativ in dezvoltarea acestor zboruri (se stie ca NASA nu-si dezvaluie altor state tehnologia de ultima ora). In aceasta privinta, Alan Thirkettle, director de dezvoltare a zborurilor umane la Agentia Spatiala Europeana (ESA), afirma fara ocol: „Dorim o cale independenta de acces la Statia Spatiala Internationala”.

Cea mai potrivita varianta pentru ESA ramane programul Soiuz. Actualmente, capsula ruseasca poate transporta trei persoane (dintre care doi piloti rusi) si nu este refolosibila, pentru ca aterizarea este dura. Constructorii capsulei Soiuz (RSC-Energia Corporation) cred insa ca au gasit o idee mai buna. La Expozitia Aerului de la Paris, de anul trecut, ei au prezentat proiectul unui nou vehicul spatial, numit Kliper – operatiune menita sa atraga investitorii straini. Kliper va fi construit pe bazele vechii capsule Soiuz, dar va avea sase locuri, iar nucleul componentelor va fi reutilizabil. Proiectul este propus in doua variante: de corp zburator si de avion spatial, acesta din urma dotat cu o pereche de aripi de dimensiuni reduse, care sa faca revenirea pe Pamant controlabila. Racheta va putea fi folosita ca transportor de marfa intre Terra si Statia Spatiala Internationala, dar si in misiuni selenare ori care vor folosi Luna drept escala in calatoriile spre Marte.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: