Lumea Noastra – De la Zero la Momentul Actual

Atlasul Lumii

Archive for the ‘Sporturile Lumii’ Category

Exemple de sporturi in lume noastra

Germania Weltmeisterschaft -Planeta Fotbal

Posted by SirDevil pe Noiembrie 15, 2008

Istoria unui ritual violent. Mai mult decat un simplu joc

Fotbalul este parte integranta a show-business-ului planetar, iar actorii sai principali, adulati de suporteri, de televiziuni si de companiile de publicitate, trudesc timp de o luna de zile nu neaparat pentru a introduce mingea in poarta, cat pentru a urni subconstientul colectiv catre carti de credit, bauturi racoritoare si televizoare cu plasma.

Sau macar cu asemenea ganduri ne consolam noi, cei ramasi iarasi acasa, avizi de a prigoni cele 11 capre (plus rezervele) ale vecinilor. In iarba, insa, din 1930 incoace, lucrurile stau putin altfel. Sau nu?

Desi pare un loc comun, nu englezii au inventat fotbalul. Ei au configurat, intr-adevar, jocul actual, cu regulile sale de baza, insa, cu doua-trei milenii inaintea lor, protoistoria acestui sport se scria in Egipt, China, Japonia, Elada, Roma; mai apoi, jocul a fost practicat de amerindieni, de azteci, de eschimosi. Francezii si italienii au propus si ei variante proprii, unele cu caracter de masa.

Practic, este aproape imposibil sa spui unde si de cine a fost inventat sportul numarul unu al planetei. Cu doua milenii si jumatate inainte de Hristos, in China antica se juca deja ceva ce, ulterior, a fost denumit Tsu Chu (arta lovirii unei mingi de piele cu piciorul). In timpul dinastiilor Tsin si Han, imparatii (Wudi, de pilda) petreceau zile intregi urmarind cum doua echipe se straduiesc sa introduca mingea in niste gropi cu diametrul de 30-40 de centimetri.

Mai tarziu, s-au dezvoltat stiluri diverse, au aparut cate sase portari (care aparau sase porti) pentru fiecare echipa, terenul rectangular a fost delimitat de ziduri, iar punctele puteau fi realizate si prin introducerea balonului (tot din piele, dar deja umplut cu aer pe vremea dinastiei Tang, 618-907 d.Hr.) prin gaura unei plase. La limita, jucatorul cu mingea putea fi atacat simultan de trei-patru adversari sau putea fi obligat sa joace mingea in aer fara ca aceasta sa atinga pamantul inainte de marcarea golului.

In cazul vechilor egipteni, sportul cu mingea era legat de ritualurile de fertilitate, fiind parte distincta a ceremoniilor religioase. Un numar mare de oameni, condusi de sacerdoti, fugareau mingea pe malurile Nilului, dupa o coregrafie precisa.

Nici japonezii din Antichitate nu ignorau fotbalul, pe care il numeau Kemari, practicandu-l cu ajutorul unei mingi din piele de caprioara, cu diametrul de aproximativ 20 de centimetri. Se juca pe un teren (kikutsubo) marginit de patru copaci (un cires, un artar, o salcie si un pin), scopul fiind acela de a jongla balonul in aer si de a-l pasa intre jucatori (in numar de la 2 la 12), in timp ce se striga „Aryiaaa!”.

La anul 50 d.Hr., intre chinezii amatori de Tsu Chu si japonezii experti in Kemari s-a chiar disputat un meci, dar sportul a devenit teribil de popular abia intre secolele X-XVI. Unii istorici cred ca Marco Polo (1254-1324) a fost cel care a descoperit acest joc in Japonia, importandu-l, apoi, in Europa.

Posted in Sporturile Lumii | Etichetat: , , | Leave a Comment »